Credinta-Rugaciune , Romani 12:12,Coloseni 4:2

           Linistea credintei (Wiliam James)

    Chiar daca talazurile inspumate de la suprafata agita oceanul,ele lasa  adancurile acestuia netulburate: iar celui ancorat in realitati mai vaste si mai durabile,vicisitudinile permanente ale destinului personal , par relativ nesemnificative.Persoana cu adevarat credincioasa este prin urmare,de nezdruncinat si plina de calm,pregatita pentru orce indatorire pe care ar putea sa o aduca ziua.

•    Rugaciunea ne ajuta sa transpunem in cuvinte exact ceea ce ne tulbura 

   Daca in viata noastra apare ingrijorarea si nelinistea de ce nu am apela la D-zeu?
   Emanuel Kant spunea urmatoarele: De ce nu am accepta credinta in D-zeu,pentru ca avem nevoie de o asemenea credinta! De ce nu ne-am conecta acum la puterea motrice inepuizabila care pune in miscare Universul.

•    Rugaciunea ne da sentimentul ca impartim cu cineva povara,ca nu suntem singuri.

   Domnul Isus Hristos a promis ca este cu noi in fiecare zi,ca imparte povara cu noi,ca ne va da puterea sa ducem poverile: Eu sunt cu voi in orce zi...

•    Rugaciunea initiaza principiul activ de a face-primul pas catre actiune.

   Alex Carrel,om de stiinta,spunea urmatoarele: Rugaciunea este cea mai puternica forma de energie pe care o poate genera cineva.


   "STARUTI IN RUGACIUNE ...VEGHEATI IN EA CU MULTUMIRI..."

  Binecuvantat sa fie Dumnezeul cel Viu,Acel ce asculta rugaciunile noastre si le implineste dupa voia Sa.

Trairea in Hristos. Efeseni Cap 4

    Isus a plătit preţul de răscumpărare pentru păcatele oamenilor pe cruce. De aceea, iertarea e gratuită celui ce se căieşte de păcatele sale şi se întoarce la Dumnezeu.
    Pocainta nu este o optiune pentru acei ce vor sa fie mantuiti,este o obligatie,o necesitate pentru dobandirea vietii vesnice.1Ioan Cap 2:1-2.
    Necredinta este un act voit,care are loc la nivelul mintii,a intelectului...fiind vinovati sau nu de alegerea pe care o luam,in fata deciziei cele mai importante din viata ; acceptarea mantuirii.
    Natura umana prin ea insasi e pacatoasa,lipsita de scrupule,dar Isus Hristos atunci cand a luat trup de om,coborand intr-o iesle umila,a fost tocmai pentru a schimba starea noastra aflata sub blestemul pacatului si a ne face din nou partasi cu D-zeu la Imparatia Sa Vesnica.
    Metanoia,sau schimbarea radicala a gandirii,are loc atunci cand intradevar credem in Isus Hristos ca Domn si Mantuitor;e o minune inexplicabila intelectului uman,o nebunie pentru cei ce nu-L cunosc pe Domnul.
    Aici intervine Duhul Sfant,care schimba natura noastra pacatoasa prin credinta, in statutul de neprihaniti,de fii de D-zeu si mostenitori impreuna cu El.
    Un exemplu un pic amuzant,este urmatorul :"daca traiesti intr-un dovleac vei deveni rotund la fel ca el,daca traiesti in Hristos devii ca El"
    Trairea in Hristos este urmarea pocaintei sincere,dovada ca suntem nascuti din nou,felul in care gandim,atitudinile noastre,rationamientul nostru,gandirea noastra (stiuta numai de noi).Daca traim in Hristos ,lucrul acesta va avea efecte imediate asupra noastra.

• Avem alegerea in El

  -nu pentru faptele noastre.
  -nu pentru meritele noastre.
  -nu pentru pozitia noastra.
 Scopul:-sa fim sfintiti
            -sa fim infiati

• Avem rascumparare prin El

  -nu prin faptele noastre
  -nu prin eforturile noastre
  Prin har suntem mantuiti,prin credinta.
Scopul: -sa slujim de lauda Slavei Sale.

• Am fost facuti mostenitori 

   Duhul Sfant este arvuna mostenirii noastre.El este chezas pana in ziua cand Domnul ne va lua.Daca exista o dovada concreta a locului pregatit pentu noi,este Duhul Sfant,care ne pregateste pentru ziua cea mare,cand vom fi transformati intr-o clipita...
   Cine are Duhul Sfant are felul de vietuire al Domnului Isus Hristos.

Quo vadis Iona? Iona: 1.1-3,2.1,3.1-5

    Trimiterea lui Iona,este trimiterea noastra a fiecaruia in lucrarea care ne-a fost incredintata de Domnul.Avem un talant (uneori avem impresia ca am primit acest talant pentru a-l pastra intact,fara a pune in negot ceea ce Domnul ne-a dat),si darul sau talentul pe care il avem trebuie pus in slujba bisericii,insemnand trimiterea noastra a fiecaruia.
    Caut un om spune Sfanta Scriptura,aceste cuvinte au un ecou vesnic, si chemarea este eterna,actuala,trecand pe langa fiecare inima si asteptand un raspuns.
    De secole intregi se cauta oameni care vor sa dedice din timpul lor,sa sacrifice din pasiunile lor,pentru a deveni pasionati de adevaratul sens al existentei umane...mantuirea sufletului.
    Exemplul cel mai rasunator,de ascultare totala este exemplul Domnului nostru Isus Hristos,renuntand la gloria Cereasca,la Suveranitatea Lui ca D-zeu,coboara la noi,in chip de om,demonstrand simplitate si umilinta prin nasterea Sa in ieslea din Betleem.Isaia cap 53 demonstreaza in mod concret ascultarea neconditionata a Domnului nostru,stiind ca avea sa fie dispretuit si batjocorit,parasit...!
   Exemplul lui Iona este o pilda de neascultare,de consecinte ale neascultarii...apoi de consecinte ale ascultarii.Ascultarea de Domnul intodeauna duce la pocainta celor din jurul nostru.Intodeauna cand suntem trimisi de Domnul intr-o lucrare El are un scop,si scopul este pocainta si mantuirea sufletelor.

  1.Trimiterea lui Iona 
  Motivul trimiterii-pacatul cetatii-
  Consecintele trimiterii-pocainta cetatii-

  2.Refuzul lui Iona
  Motivul refuzului-teama-1.3a
  Consecintele refuzului-aruncat in adanc-2.1-3
  Atunci cand refuzam trimiterea Domnului ,consecintele neascultarii noastre sunt dureroase.

  3.Reintoarcerea lui Iona

  Motivul reintoarcerii-a inteles voia D-lui-2.7-9
  Consecintele reintoarcerii-pocainta cetatii-3.5

  Sunt atatea cetati care au nevoie de noi pentru a le vesti despre mantuirea sufletului si pocainta,sunt atatea suflete care asteapta un om care sa le spuna vestea cea buna,dar,noi preferam sa luam vaporul spre tars,fugind de fata Domnului.
  Depinde de noi,alegem drumul spre Ninive,ascultand de trimiterea Mantuitorului,sau luam drumul Tarsului,fugind de fata D-lui si de voia Lui.
  Sa ne folosim dar talantul ,alergand spre Ninive unde oamenii au nevoie de pocainta.

Cantarul pentru suflete umane Daniel 5.16 25-28

    Istoria ne relateaza ca, in ciuda faptului ca au fost luati prizonieri,Daniel si cei trei tovarasi au demonstrat ca pot ramane credinciosi lui Iehova;cartea Daniel demonstreaza lucrul acesta subliniind inca o data valoarea credintei in Iehova.
    Toate evenimentele se petrec in timpul imparatului Nebucadnetar,acesta cucerind Ierusalimul si luand ostateci dintre tinerii cei mai aratosi si intelepti.
    Paralel, in secolul nostru, Domnul Isus cauta tineri asemenea lui Daniel,devotati,credinciosi,care sa nu se spurce cu bucatele lumii acesteia.Este adevarat,sunt ademenitoare,au ingrediente placute ochilor si simturilor,dar Domnul doreste sa ramanem fideli Lui,infruntand poftele veacului si renuntand la noi insine.
    Caut un om...de veacuri aceste cuvinte suna si rasuna,sfidand timpul,multi le-au auzit si au decis sa fie omul ales si placut D-lui,multi au auzit si totusi au preferat pizza hot cu ingredintele ei lumesti.Ni se ofera o multitudine de alegeri,intre pofte ale firii,care fac carnea sa tremure,pofte ale ochilor, care fac imaginatia sa se imbolnaveasca.Ramane la alegerea noastra sa decidem ce facem cu aceste ingrediente oferite de Diavol,le respingem aidoma lui Daniel sau devoram pacatul care ne va distruge viata,familia si onoarea.
    Doamne ajuta-ne sa alegem sa fim omul din spartura,dedicati Tie si dorind partasia si prietenia cu Tine...
    In timp ce imparatul Nebucadnetar alege ingredientele lumesti,Iehova trimite un cantar pentru a arata ca faptele lui demonstreaza nulitatea lui ca  om: fara Iehova nu existam, vorba lui Shakespeare, to be or not to be.E simplu, existam sau nu existam.Nebucadnetar nu exista...mene,teke,upfarsin...numarat,cantarit si impartit...
    Iehova a pus in cantarul Sau tot ceea ce Nebucadnetar credea ca are valoare..si s-a dovedit ca nu exista...
    Care sunt lucrurile care nu au valoare..pe cantarul pentru suflete umane?

1.Bogatiile nu valoareaza nimic pe cantarul lui D-zeu.
   Tot ceea ce Nebucadnetar adunase,toate bogatiile pe care le avea, nu au valorat nimic, atunci cand au fost puse in balanta.
   Ceea ce da valoare vietii noastre este bogatia sufletului,daca avem sufletul bogat si plin de bucuria mantuirii...talerul se va inclina in favoarea noastra.

2.Intelepciunea dobandita de-a lungul anilor nu are valoare.
   Toate cunostintele noastre nu au valoare pe cantarul Lui,ne sunt de folos doar aici ,e bine sa le dobandim,dar fara sa punem accent pe ele,considerandu-le ceva util pentru viata acesta...Sa nu uitam prioritatile.

3.Ceea ce da valoare vietii si ceea ce ramane este ceea ce facem pentru Domnul.
   Simplu...a fi sau a nu fi depinde de noi, daca existam sau daca suntem devotati propriilor interese,propriei noastre persoane...idealurilor vremelnice ale lumii acesteia.Credinta noastra in Domnul Isus Hristos,ne face sa dobandim o mare valoare,inestimabila,si balanta va avea greutate in dreptul nostru.
   Doamne ajuta-ne sa ne traim viata in curatie si sfintenie,fara sa ne legam inima de nimic din ceea ce este trecator.

Tragedia bisericii ! Iacov cap 4

  Biserica lui Hristos a suferit de-a lungul timpului schimbari radicale,unele in bine, altele nu au facut decat sa produca certuri,dezbinari si sa transforme biserica lui Hristos, cea fara pata si zbarcitura, intr-un loc al paradei modei,al barfelor, al intilnirilor de afaceri sau amoroase.
  Dintotdeuna biserica a suferit atacuri,atat din afara, cat si din interior,luptele cele mai dureroase fiind cele interioare.Imaginati-va ochiul luptand impotriva gurii,in loc sa se multumesca fiecare cu rolul pe care il are in trupul uman.
  Parca secolul nostru este tot mai intetit de luptele interioare,lupta dupa un scaun in biserica,dupa o functie inalta,lupta intre frati,partidele din biserici,acestea ducand la o imagine nu prea placuta a bisericilor.
  Trebuie sa invatam sa ne pastram biserica fara pata,cu sacrificii de multe ori,sa invatam sa lasam de la noi,sa fim mai dornici dupa partasie,sa renuntam la indiferenta acuta pe care o demonstram unii fata de altii,sa invatam sa iubim cu adevarat, pentru ca, in acest cuvant se implineste toata legea si Prorocii.
  Iata cateva dintre motivele pentru care biserica este tot mai asediata atat din interior cat si din exterior.

   1.Luptele din interiorul bisericii. v1
      a.Radacina luptelor v1b.
      b.Consecintele luptelor v 2-3

  2.Prietenia cu lumea v1b 
      a.Radacina prieteniilor v 1-3
      -poftele lumesti,certurile,placerile.
      b.Consecintele prieteniei v 4b
      -cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrasmas cu D-zeu

  3.Caractere imorale -murdare-
     a.Radacina caracterelor v 8
     -curvia sufletului denota un caracter imoral,un om cu inima impartita.
     b.Consecintele caracterelor v 4,9
     -curvia,ticalosenia,vorbirea de rau,lauda de sine...

  4.Revitalizarea bisericii 
     a.Smerenia v 10
     b.Parere de rau-tanguire si planset-v 9
     c.Ascultare de Domnul v 15
     d.Facerea binelui v 7

  Daca vrem ca biserica sa ramana in picioare si sa nu fie daramata de lupte,sa ramana curata,intacta fata de lume,trebuie sa indeplinim conditiile din ultimul punct,smerenia,pocainta-parere de rau,ascultare de Domnul,si sa continuam in facerea binelui.
 Domnul sa ne intareasca in trupul Lui, care este biserica,revitalizand prin sprijinul nostru pe cei din jur.
 Suntem membrii aceluiasi trup,sa ne comportam ca atare.
 Domnul sa fie laudat!

Nu te departa de Ierusalim. Fapte Cap 1.1-11

   Tendinta omului de a se departa de biserica,de principiile curate ale bisericii este tot mai acuta in zilele noastre.
   Chiar suntem considerati conservatori,incuiati,inapoiati,daca ne pastram curati si pastram intacte principiile primare ale bisericii,adeseori biserica tranformandu-se intr-un show al muzicii,al bunilor oratori.
   Biserica lui Hristos este asediata zi de zi,atat din afara cat si din interior.
   Atunci cand ne departam de biserica,pierdem partasia si nu doar atat.In biserica invatam lucrurile privitoare la Imparatia lui D-zeu,acolo suntem modelati si invatati pe Calea Domnului.
   Domnul nostru Isus Hristos nu a sfatuit ucenicii sa nu se departeze de Ierusalim,ci atentie,le-a poruncit.
   In continuare am sa punctez cateva dintre motivele pentru care Mantuitorul ne porunceste sa nu ne departam de biserica.

   1.In biserica primim fagaduinta Tatalui vers 4
   Fagaduinta ~e f. înv. Intenție declarată (de a întreprinde ceva); promisiune.Atunci cand Domnul ne-a fagaduit ca ne va pregati un loc impreuna cu El,nu este doar o promisiune,ci este un angajament pe care il face copiilor sai.Haideti sa citim 2 Petru 1.4.Acolo spune ca El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe,ca prin ele sa ne facem partasi firii Dumnezeiesti.
  Sa nu ne indepartam de principiile sacre ale bisericii si astfel vom dobandi fagaduintele Lui.
   2.In biserica primim puterea Duhului Sfant vers 8a
   Duhul Sfant este arvuna mostenirii noastre,este un avans a ceea ce Domnul D-zeu ne-a pregatit,experientele prin Duhul Sfant sunt doar o parte a puterii Dumnezeiesti,a pacii si a bucuriei ce o vom dobandi la finalul alergarii noastre.Avem nevoie de Duhul Sfant sa ne coordoneze viata,planurile,sa ne mustre,sa ne indemne.
Avem nevoie de Umplerea cu Duhul Sfant pentru a fi plini de Duh si a experimenta minunile pe care El le face prin noi si in noi.
 Sa nu ne indepartam de biserica,in biserica primim puterea Duhului .
   3.In biserica invatam sa fim ucenici si martori ai Domnului. vers 8
   Dupa ce primim puterea Duhului Sfant ,adica dupa ce suntem inzestrati,Domnul ne porunceste sa ducem Evanghelia pana la marginile pamantului, in felul acesta suntem martori si misionari pecetluiti de Duhul Sfant.
  In biserica invatam cum trebuie sa misionam,invatam sa fim martori,invatam Cuvantul Lui. Nu te indeparta deci de biserica.
   4.In biserica invatam sa asteptam venirea Lui. vers 11
   Venirea Domnului nostru este asteptarea tuturor credinciosilor de pe pamant,sfarsitul greutatilor, al lacrimilor,al durerii si inceputul unei vesnicii pline de lauda si bucurie.VINO DOAMNE ISUSE!
      Nu vezi cum vremea se destrama
      Si cat de scurt e al vietii drum
      Curand Isus cu glas de arama
      Iti va aduce avant sau teama
      O vino acum, Isus te cheama
      O vino acum!

Doamne..!

  In urma cu 700 de ani Francisc de Assisi scria urmatoarele:

   "Doamne,fa-ma o unealta a pacii Tale.
    Unde e ura lasa-ma sa seman iubire.
    Unde-i jignire,iertare.
    Unde-i indoiala ,credinta.
    Unde-i disperare,nadejde.
    Unde-i intunerec,lumina.
    Unde-i tristete,bucurie.
    O Stapane ceresc ,fa-ma,fa sa nu caut sa fiu consolat atat de mult pe cat sa consolez.
    Sa fiu inteles pe cat sa inteleg pe altii.
    Sa fiu iubit pe cat sa iubesc,pentru ca dand primim : iertand suntem iertati si murind ne nastem in

  VIATA VESNICA.

    Secolul 21 pare atat de plin de viata,plin de pasiune,suntem biciuiti cu tot felul de imagini,vizualul a luat locul sacrului,si sinceritatea si pasiunea pt Hristos sunt un subiect tabuu.Totul de rezuma la noi insine,imaginea noastra in societate,casa noastra,masina noastra,apartamentul nostru...ceilalti parca sunt inexistenti.Cand vom invata ca "dand primim si murid (fata de lume) ne nastem in viata vesnica.
   "Am fost trist ca nu avem pantofi pana cand am vazut un om fara picioare"
    Doamne ai mila ne noi!


 

Necaz sau binecuvantare? 2 Cor 1:3-7

  Un prieten mi-a cerut sa public aceasta schita de predica,este vorba despre starea noastra sentimentala sau ce se intimpla in sufletul nostru, atunci cand suntem,,nacajiti".Am cautat in Dex definitia cuvantului necaz:
  NECÁZ, necazuri, s.n. 1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință. * Expr. La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie. 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la pl.) încercări, greutăți. 3. Pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică. * Loc. prep. În necazul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva). * A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat. De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia.
  E o stare de suparare,de mahnire de suferinta chiar,provocata de o suferinta fizica,de o suferinta spirituala sau apare de multe ori fara sa ne dam seama (starea de amaraciune,de tristete)
  Paralel, cel ce trece prin ,,atelierul lui D-zeu" experimenteaza aceasta stare frecvent,este un mijloc prin care Domnul lucreaza in viata omului.
  Citind cu atentie textul, in versetul 6 ,Pavel ne spune ca "daca suntem in necaz suntem pentru mangaierea si mantuirea voastra",e interesant ca necazurile personale uneori sunt pentru a mangaia pe altii,dar versetul 7 spune ca o concluzie;"cel ce are parte de nacazuri,are parte si de mangaiere"
  Slavit sa fie Cel ce da mangaierea.

1.In necazuri suntem mangaiati de Domnul intodeauna.
2.In necazuri suntem gata sa mangaiem pe altii(sa simtim unii cu altii)
3.In necazuri capatam o nadejde neclintita.


  Acestea sunt doar punctele principale,cei ce trec prin necazuri, la vremea potrivita vor fi mangaiati .Incercati sa luati fiecare punct in parte,sa-l dezvoltati,si veti ajunge la concluzia la care a ajuns Pavel in versetul 7,crezand din toata inima ca Acel ce da mangaierea este Dumnezeu.Versetul 1 reda clar concluzia, inca de la inceputul cap 1.
 In concluzie," suferintele prin care trecem in vremea de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare",necazurile prin care trecem sunt de fapt binecuvantari spirituale, ajutandu-ne si disciplinandu-ne,tranformati "prin innoirea mintii" si aducand in viata noastra nadejede,rabdare,compasiunesi mai multa credinta.Necazul este o binecuvantare pentru cel credincios.
 BINECUVANTAT SA FIE DUMNEZEUL MANGAIERILOR!
   

"Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii ,si L-au palmuit.." Matei 26:67

  PRIVESTE ACESTA POZA CU ATENTIE SI VEI INTELEGE IMENSITATEA DRAGOSTEI LUI, APOI UITA-TE IN VIATA TA...priveste cu atentie,durerea,suferinta,chinul...si mai uita-te odata in viata ta...
  Cei ce ne batem cu pumnii in piept ca suntem crestini,cei ce ne credem buni,credinciosi, lasand la o parte ceea ce se vede; cum este inima noastra,care sunt atitudinile noastre,cum e viatza noastra...in paralel cu acest verset,batut,scuipat,batjocorit,palmuit...suntem deranjati de orce remarca a vreunu-i frate,indiferenti,nu acceptam mustrarea...cata diferenta intre ceea ce ar trebui sa fim si ceea ce suntem...un singur gand astazi: El a suferit din plin dispretul.batjocura,chinul,tradarea,bataia...care ar fi comportamentul nostru trecand prin aceiasi situatie..ganditi-va in mod sincer...si ne vom da seama ce fel de crestini suntem.In Isaia gasim scris in mod clar si infiorator durerea si suferintza Mantuitorului,chiar daka a stiut ca va avea parte doar de durere si suferintza ,a acceptat sa ne fie Salvator."
   "Iata Mielul lui D-zeu care ridica pacatul lumii"
    "Despreciado y desechado entre los hombres, varón de dolores, experimentado en quebranto: y como que escondimos de él el rostro, fué menospreciado, y no lo estimamos.Ciertamente llevó él nuestras enfermedades, y sufrió nuestros dolores; y nosotros le tuvimos por azotado, por herido de Dios y abatido.Mas él herido fué por nuestras rebeliones, molido por nuestros pecados: el castigo de nuestra paz sobre él; y por su llaga fuimos nosotros curados."

Care este atitudinea noastra in fata situatiilor limita! Iov cap41:1-5 cap 42:1-6

  Situatia lui Iov este oarecum situatia multor romani aflati atat in diaspora cat si in tara.Gasesc ca asemenarile sunt foarte apropiate,asa zisa "criza financiara" a afectat foarte multi crestini(in ciuda faptului ca ar trebui sa "cautam Imparatia", ca celelalte lucruri sa ne fie date pe deasupra.
  Suntem mai mult ca niciodata critici cu D-zeu,la fel cum Iov, in cap 40, spune ca"a vorbit impotriva Celui Atotputernic",chiar L-a mustrat pe D-zeu.Cata asemanare intre Iov si crestinii secolului,nemultumitori,fara evlavie,critici la adresa Lui...
  In diaspora,ma refer la Spania,asemanarea este si mai contrastanta,am avut mult,am pierdut,am castigat,ne-am  obisnuit cu mult,si putinul pe care-l castigam acuma e considerat de noi de multe ori "situatie limita".Romanii isi parasesc apartamentele,ratele la banci se platesc greu...situatii limita, din punctul nostru de vedere..dar al D-lui?
  In continuare, punctez cateva aspecte legate de increderea noastra in D-zeu sau cum ar trebui sa ne comportam in aceste situatii.Il luam ca exemplu pe Iov,pentru ca a inteles in final care a fost scopul incercarilor si, in ciuda faptului ca s-a revoltat, finalul este "o pocainta sincera,in sac si cenusa"
  Cum trebuie sa ne comportam in fata acestor situatii!
  Care trebuie sa fie atitudinea noastra!

1.TREBUIE SA RECUNOASTEM ATOTPUTERNICIA LUI D-ZEU Cap 42:2
  Daca ramanem constienti ca D -zeu este acelasi "ieri.azi si in veci",este un inceput al relatiei fructuoase cu      D-zeu,care ramane stransa, in ciuda circumstantelor
2.TREBUIE SA RECUNOASTEM CA D-ZEU INCA FACE MINUNI Cap 42 :3
  Minunile au fost dintodeauna o latura speciala a lucrarii Mantuitorului.Credem inca in puterea Lui de a vindeca bolnavii,a reda vederea orbilor,a ne da banii de chirie,serviciul necesar pentru a putea face fata cheltuilelilor zilnice,sau inca ne certam ca nu avem la fel ca "altii"
3.TREBUIE SA STAM DE VORBA CU D-ZEU Cap42:4
  Rugaciunea este starea de vorba cu Dzeu,cat stam de vorba cu El ,atat sta de vorba si El cu noi.
4.TREBUIE SA NE POCAIM IN SAC SI CENUSA  Cap 42:6
  Pocainta noastra sincera vine in urma ascultarii si recunoasterii atotputerniciei Lui,a faptului ca poate face minuni,in felul acesta intodeauna vom face fata situatiilor limita.

Ca sa inveti sa stai deasupra valurilor,trebuie sa cobori din barca! Matei 14:22-36

  Dupa moartea lui Ioan Botezatorul,Isus este intristat dar continua sa-si faca lucrarea,sa faca minuni.
In versetul 13 El se retrage singur,pt a sta in partasie cu Tatal.De aici necesitatea fiintei umane de a sta in partasie cu D-zeu,in momente de tristetze,de bucurie...avem nevoie de El.
Chair daka este trist Isus ramane alaturi de oameni.v 14 El sileste ucenicii sa intre in barca si sa treaca de partea cealalta.Adeseori Domnul ne sileste sa trecem de partea cealalta(lasand in urma tot ce tine de lume)prin incercari,ca sa ne transforme in aur curat pt a fi vrednici(chiar daka vrednicia noastra nu se dovedeste prin faptele noastre,ci prin Harul Lui,prin neprihanirea care am primit-o prin credintza,si prin sfintenia pe care o dovedim luptand impotriva pacatului)

1.PIEDICI PUSE ATUNCI CAND INCERCAM SA COBORAM DIN BARCA
    a.Teama v 26
    b.Deznadejdea v 26
    c.Comoditatea

2.CONSECINTELE "COBORARII NOASTRE DIN BARCA"
    a.Stam deasupra valurilor
    b.Invatam imposibilul
    c.Suntem alaturi de Domnul.

    La mal invatam poruncile Domnului,invatam mustrarea,primim Duhul Sfant,dar puterea Domnului o vedem in larg acolo unde valurile si vanturile ne stau impotriva,in larg invatam sa credem imposibilul,minunile Mantuitorului.E usor sa stam la mal,balacindu-ne in apa mica si fugind de valuri,e minunat sa invatam in larg calcand pe valuri,si sfindand vantul.